Din pescuit și din rețetele tradiționale ale Deltei Dunării s-a dezvoltat la Tulcea o afacere de câteva milioane de euro, o fabrică de procesare a produselor din pește care are astăzi 150 de angajați, deși a pornit cu doar 20 de oameni. A crescut an de an, cu fonduri europene și cu rețete noi, unele devenite produse protejate la nivelul Uniunii Europene.
Scrumbia de Dunăre afumată și salata cu icre de știucă de Tulcea sunt două produse românești protejate la nivel european. Recunoașterea a fost obținută de Daniel Buhai, pescar și om de afaceri la malul Dunării, după ani de verificări și dosare întregi de documente, până când Comisia Europeană a acordat certificarea IGP, indicație geografică protejată. În toată România sunt doar opt astfel de produse, iar salata cu icre de știucă a contat tocmai pentru că are reputație națională și nu se regăsește în nicio altă bucătărie din Europa.
Drumul a început în urmă cu 20 de ani. Absolvent al Institutului de Marină, Daniel Buhai a lucrat la fosta întreprindere de pescuit oceanic până la 32 de ani, când a decis să plece pe cont propriu. A pornit cu pescuit și achiziție de pește, ducând mai departe o tradiție de familie veche de un secol, de la barca bunicului său. A mizat de la început pe rețetele Deltei, deși a primit și mesaje de descurajare, mai ales pentru că nu voia să folosească conservanți.
Saltul de la pescuit la procesare l-a făcut cu ajutorul fondurilor europene. În 2012 a accesat 1,5 milioane de euro pentru o hală de producție și a început cu 20 de angajați. A urmat un nou proiect, de aproape un milion de euro, în 2020, pentru utilaje și modernizare. Recunoaște că saltul nu a fost ușor și a venit cu multă teamă, dar fiecare etapă de dezvoltare a fost susținută de o cerere de finanțare europeană, prin programul de pescuit și nu numai.
Astăzi, fabrica din Tulcea poate procesa într-un an peste șapte sute de tone de produse din pește, de la icre la marinate și afumături, aprovizionarea făcându-se în general din amenajările piscicole ale Deltei. Printre produsele de marcă este batogul din sânger, peștele sărat patru zile și afumat la rece, selecționat în 2018 pentru a fi prezentat regelui Charles al Marii Britanii, la o expoziție de la Viscri. În prezent se construiește o nouă hală, tot cu fonduri europene, un proiect de aproape două milioane de euro care va dubla suprafața fabricii și va deschide un flux nou de producție, pe zona de pateuri din pește.
Potențialul sectorului este uriaș și încă neacoperit. În România se consumă 140.000 de tone de pește anual, în mare parte din import, iar până în 2027 sectorului pescăresc i-au fost alocate 232 de milioane de euro, din care circa 163 de milioane reprezintă contribuția Uniunii Europene, cei mai mulți bani fiind dedicați acvaculturii. Daniel Buhai vede în acvacultura marină o mare șansă a României, dând exemplul turcilor care cresc păstrăv curcubeu în Marea Neagră și al bulgarilor cu ferme de midii, în timp ce o nouă oportunitate o reprezintă vongolele descoperite recent în Marea Neagră. Concluzia este aceeași: într-un domeniu abia la început, fondurile europene transformă o pasiune și o tradiție într-o afacere, cu condiția unui plan de afaceri bine pus la punct.
Sursă: Știrile ProTV, campania „Fonduri europene, succese românești"
Citește articolul original pe Știrile ProTV → https://stirileprotv.ro/stiri/fonduri-europene/cum-a-reusit-un-pescar-sa-dezvolte-o-afacere-de-cateva-milioane-de-euro-in-tulcea-totul-a-inceput-acum-20-de-ani.html