Siret, din județul Suceava, este orașul de graniță devenit cunoscut, fără să își dorească, odată cu războiul din Ucraina. Din februarie 2022, în mica localitate de nouă mii de oameni au ajuns sute de mii de refugiați, iar primăria a trebuit să gestioneze, din bugetul propriu și cu același număr de angajați, totul, de la cazare și transport până la iluminat și vidanjare. În toiul crizei, primarul Adrian Popoiu își dorea ca orașul să fie campion și la fonduri europene, nu doar la gestionarea refugiaților, iar acel vis s-a împlinit.
În septembrie 2022, Comisia Europeană a dat Siretul ca exemplu de atragere a fondurilor europene. Administrația a obținut 3.400 de euro pe cap de locuitor, dublu față de media regiunii, în total 30 de milioane de euro, echivalentul bugetului de investiții al orașului pe o sută de ani. Cu acești bani s-au asfaltat străzi, se construiesc centre de zi pentru tineri și bătrâni, s-a modernizat grădinița, s-au reabilitat cinci parcuri și peste două hectare de spații verzi, iar în curând localnicii se vor deplasa cu patru autobuze electrice.
Cheia stă într-o decizie luată cu mult timp înainte. Încă din 2008, când Uniunea nici nu finanța orașele mici, primarul a înființat în primărie un compartiment de fonduri europene, a scris proiecte și a așteptat. Cu un buget local nesemnificativ, era singura șansă a locuitorilor la un trai civilizat, iar de atunci nu a ratat nicio oportunitate. Filozofia lui este simplă: o dezvoltare sănătoasă se face doar cu fonduri europene și cu o echipă bună, nu cu gesturi minore de imagine care îți aduc câteva sute de voturi fără efort.
Atitudinea se vede și la echipă. Alina Butnariu, șefa biroului de fonduri, s-a întors în orașul natal și își dorește ca și cei plecați în străinătate să aibă motive să revină. Crede în fiecare proiect depus și le urmărește de la început până la final, repetându-le colegilor că trebuie să gândească mereu în afara tiparelor și să facă pasul în plus, depășind mentalitatea de instituție publică în care trece luna și vine salariul.
Administrația a înțeles că trebuie să ofere și oportunități de muncă, esențiale în Moldova. La Siret se ridică un parc industrial și, în paralel, se califică forța de muncă: cu peste un milion de euro fonduri europene s-a modernizat Colegiul Tehnic, unde învață peste 500 de elevi din toată zona, cu o clădire nouă, ateliere de mecanică și confecții și utilaje performante. Tot din nevoie reală a pornit și un ambulatoriu de recuperare fizică și balneologie construit de la zero, cu 2,5 milioane de euro și o capacitate de trei mii de pacienți, pentru a degreva o secție de spital cu liste de așteptare de cinci până la șase luni.
Siretul rămâne un oraș care se ridică pe fonduri europene într-una dintre cele mai sărace regiuni ale țării, unde lipsa drumurilor de mare viteză ține departe investitorii. Începând cu 2023, regiunea Nord-Est va primi 1,7 miliarde de euro, iar Agenția pentru Dezvoltare Regională avertizează că este un moment care, dacă este ratat, lasă regiunea în urmă pentru mult timp. Lecția din Siret este că, fără autostrăzi și fără investitori, diferența o fac strategia gândită din timp și o echipă care crede în fiecare proiect.
Sursă: Știrile ProTV, campania „Fonduri europene, succese românești"
Citește articolul original pe Știrile ProTV → https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/zfonduri-europene-succese-romanesti-siretul-dar-exemplu-de-ce-pentru-felul-in-care-a-atras-si-a-investit-banii-uniunii.html